In continuare sunt mentionate cateva momente importante care au contribuit intr-un fel sau altul la dezvoltarea orasului Busteni:
- 1368 - Domnul muntean Vlaicu Voda acorda unele privilegii negustorilor ce intretineau legaturi economice cu Brasovul. Aceste legaturi sunt mentionate si in actele emise de Mircea cel Batran din care reiese vechimea relatiilor dintre Tara Romaneasca si Transilvania. Negustorii au dezlegare sa-si treaca liberi marfurile prin locurile cuprinse intre Buzau si Prahova.
- 1452 - Vladislav Voievod scrie parcalabilor din Brasov ca a hotarat ca drumul Prahovei sa fie "slobod si pe unde poftiti si sa ne tinem de asezamantul cel vechi, de la domnii de mai 'nainte".
-1476 - Vlad Tepes Voievod se adreseaza judetului pargarilor din Brasov, comunicandule ca " a slobozit ...... si pe la Rucar si pe Prahova si pe Teleajan si pe Buzau ".
- 1507 - Radu cel Mare mentioneaza ca "jumatate din veniturile manastirei Glavacioc sunt daruite vamei Prahovei".
- 1508 - Radu cel Mare declara "voi inchide toate drumurile pe unde umblati, drumul Dambovitei si drumul Prahovei".
- 1550 - Fratii Urdiste si Toma Postelnicu daruiesc muntele Diham (Raiul Sasilor) bisericii romanesti din Rasnov "locuitorii Rasnovului sa aiba dreptul de a trimite vitele lor la pasune, in munte, neimpiedicati de nimeni, intocmai cum s-au folosit si parintii lor".
- 1599 - Dupa cum sustin documentele, a trecut pe Valea Prahovei, indreptandu-se catre Transilvania, o parte din oastea lui Mihai Viteazul.
- 1600 - Dupa batalia de la Selimbar (octombrie 1599) si unirea celor trei tari romane, Mihai Viteazul acorda rasnovenilor dreptul de a stapanii masivul Baiul si stana din Valea Cerbului, de pe versantul prahovean al Bucegilor.
- 1611 - Radu Serban se indreapta - tot pe Valea Prahovei - spre Transilvania, chemat in ajutor de sasi, reusind sa infranga armatele vrasmase ale principelui Gabriel Bathory.
- 1650 - Singura locuinta omeneasca de la Sinaia in sus, inainte de 1750 era hanul " Slonul de Piatra " o cladire solida in care se puteau adapostii calatorii in timpuri grele, situata pe stanga Prahovei (aproape de Fabrica de cascaval Zamora si Fabrica de Hartie Busteni ).
- 1661 - Este fondata de catre Jupan Parvu Cantacuzino, vel logofat, biserica Schitul Lespezi de langa Posada.
- 1695 - Se construieste Manastire Sinaia, sub ctiorirea lui Mihai Cantacuzino, pe al carei act de fundatie era scris "am zidit din temelie si am inaltat un schitisor numindu-se Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari ... pe apa Prahovei la pustie sub muntele Bucegiului unde mai inaintea zidirei acesteia se afla sihastri, acolo la pustia aceasta".
- 1701 - Constantin Brancoveanu porunceste ca pentru paza Manastirii Sinaia sa se aduca 40 de oameni din Traisteni "fiind dara aceasta monastire la un loc de munte si greu, in laturea Plaiului aproape de hotarul Ardealului pre unde pururea fiind pustietate".
- 1717 - Ion Mavrocordat il aproba pe Constantin Brancoveanu si completeaza afirmand ca "fiind nici acolea, nici imprejur, nici pe aproape sat ca sa-i pazeasca la vreme de grije si de nevoie".
- 1744 - Este intemeiat Schitul Predeal;
- 1782 - Mihai Sutu infinteaza cu 24 de familii de scutelnici ai manastirii Sinaia, primul catun Izvorul. De aici, apoi, s-au intins locuitorii de-au format si celelalte asezari: Busteni, Poiana Tapului, Azuga si Predeal.
- 1783 - In timpul razboaielor austro-ruse-turce batalioane de soldati austrieci au ocupat temporar Manastirea Sinaia si Schitul Predeal.
- 1790 - Punctul unde Valea Cerbului se varsa in Prahova purta numele de "La Busteni", iar locul pe care il ocupa astazi orasul era presarat cu gropi.
- 1800 - Dupa acest an sunt construite hanul "La Ruja" ( Predeal ), "Puristoaca" ( Predeal ) si hanul din Busteni care ca asezare stabila nu dateaza decat de la inceputul secolului al XIX-lea. Primele asezari in Busteni iau fiinta pe Valea Cerbului si au fost facute de Vasile Dragus si Nita Enache in jurul anului 1800.
- 1802 - In urma teroarei raspandite de Pasvantoglu si carjalii lui, o mare parte a locuitorilor Bucurestiului au fugit inspre Ardeal, cateva famili stabilinduse si in asezarile de astazi ale Sinaii si Busteniuli.
- 1810 - Au venit in asezare unii dintre locuitori catunului Izvor care s-au stabilit aici, ca de exemplu Ghita Bogoslav.
- 1820 - S-au mai stabilit in zona si cativa dintre pastorii veniti din Bran, Rasnov, Sacele si odata cu cresterea traficului pe aceasta vale numarul lor a crescut.
- 1821 - A avut loc o alta fuga a populatiei din Bucuresti pe Valea Prahovei, cand turcii in urmarirea lui Ipsilante macelareau populatia capitalei.
- 1835 - Pe o harta ruseasca figura in locul Busteniului catunele "Dragusesti - 20 de familii care isi trageau originea din familia Dragus de langa Fagaras". Astazi intalnim in Busteni numerosi urmasi ai acestor familii in cartierele Fantanii, Valea Alba si Costila - "Trestia" - numit asa din cauza locului mlastinos pe care era situat si unde crestea multa trestie. Astazi cartierul din sus de Valea Cerbului unde se stie ca a fost un han I se spune "Pe Trestie" - si "Slonul de Piatra" - dupa numele vestitului han aflat in acea zona. Primele doua catune sunt la originea orasului Busteni, iar ultimul a dat nastere cartierului Zamora.
- 1846 - Incepe dupa porunca lui Bibescu Voda construirea soselei Campina - Predeal.
- 1848 - In ianuarie se inaugureaza calatoriile cu diligenta pe ruta Brasov - Bucuresti si retur.
- 1848 - Locuitorii din Busteni si celelalte localitati de pe Valea Prahovei au avut de suferit din cauza trupelor rusesti. Din aceasta cauza si construirea soselei Campina - Predeal este intrerupta.
- 1850 - Sunt reluate lucrarile la sosea.
- 1854 - Locuitorii din Busteni si celelalte localitati de pe Valea Prahovei au avut de suferit din cauza ocupatiei austriece.
- 1855 - Se apropiau de sfarsit lucrarile la portiunea de sosea cuprinsa intre Predeal si Timis.
- 1864 - In timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza , satele Posada si comuna Podul Neagului (de pe Valea Prahovei care se intindea pe 35 de km. intre Comarnic si Predeal ), fiind mai aproape de Comarnic se alipesc la acesta. Aproape toate localitatile, printre care si Busteniul, au ramas cuprinse in vechea comuna Podul Neagului pana in anul 1884.
- 1865 - Este infintata, dupa aparitia legii invatamantului rural obligatoriu (1864), scoala din Busteni care a functionat intr-o casuta proprietate particulara situata pe Valea Alba (a lui Ghita Constantinescu) pana in 1887 cand s-a inaugurat noul local al scolii situat in fata garii. La inceput scoala functiona cu doua clase (25 de scolari) si aici veneau si copiii locuitorilor din Poiana Tapului ( pana la 1896 ) si chiar cei din Sinaia.
- 1875 - incepe construirea Castelului Peles din Sinaia
- 1876 - a inceput construirea caii ferate Ploiesti - Predeal.
- 1878 - sunt construite fabricile de var, cuie si cherestea de pe Valea Prahovei
- 1879 - este inaugurata calea ferata Ploiesti - Predeal.
- 1880 - Sinaia devine comuna urbana impreuna cu Izvorul, despartindu-se de Podul Neagului si ramanand oras de sine statator.
- 1882 - este construita de catre fratii Karl si Samuel Schiel, originari din Rasnov, (fiii preotului luterian Friderich Schiel) fabrica de hartie din Busteni care a pus piatra de temelia la injghebarea orasului Busteni.
- 1884 - localitatile Poiana Tapului, Busteni, Azuga si Predeal alcatuiesc comuna Predeal cu resedinta primariei la Predeal.
- 1891 - estre construita fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai, denumita si "Ferastraul de la Retivoiu", ce a fost mistuit de incendiu la 1894.
- 1893 - fabrica de hartie din Busteni dispunea si de o moara de macinat lemnul, construita pe Valea Jepilor. Tot in acelasi an fabrica a fost marita, modernizata si completata prin infintarea unei mari fabrici de cherestea la Azuga care era dotata cu Decauville care strabateau intreaga vale a Limbaselului si valea Azugii pana la Retivoiu.
- 1898 - este infintat serviciul special de intretinere a soselei Campina - Predeal, care a fost condus, pana la izbucnirea primului razboi mondial de inginerul Nestor Urechia.
- 1899 - in luna febroarie, in scoala din Busteni, s-a intemeiat Societatea culturala "Gheorghe Lazar" in urma apelului adresat locuitorilor de directorul scolii de atunci A. M. Mihailescu si de dr. Constantin Popescu. Societatea a functionat pana in 1903 cand s-a constituit ca Banca populara ("Societate cooperativa de credit, economie, cultura si filantropie"), pastrandu-si totusi caracterul cultural.
- 1899 - primaria comunei Predeal se muta la Azuga pentru la fi la indemana locuitorilor din Poiana Tapului si Busteni.
- 1904 - moara de macinat lemnul de pe Valea Jepilor a fost transformata in fabrica de celuloza aveand, la acea ora, o productivitate de 29140000 kg. de celuloza si 1487500 kg. pasta de lemn pe an.
- 1907 - a luat fiinta o alta societate care a jucat un rol important in viata social-economica a Busteniului - societatea "Sporul". Sediul societatii era in Busteni si avea ca scop infintarea unei brutarii care sa acopere cererea din Busteni si satele vecine din comuna Predeal si Sinaia, precum si procurarea si comercializarea nutretului pentru vite, cereale de tot felul si derivatele lor.
- 1908 - Busteni si Poiana Tapului se despart de comuna Predeal si formeaza comuna Busteni, cu resedinta primariei la Busteni.
- 1909 - este construit pentru transportul lemnului peste Bucegi un funicular lung de 16 km. actionat din Valea Ialomitei printr-o turbina hidraulica si o locomobila. In acelasi an a fost construit langa fabrica de celuloza un ferastrau nou.
- 1912 - fabrica de hartie si-a marit considerabil puterea prin instalarea unei mari turbine de aburi de 1 500 kW.
- 1912 - pe Valea Prahovei Sinaia era situata pe primul loc privind nr. de locuitori (4000), urmata de Busteni (inclusiv Poiana Tapului) si apoi Azuga si Predeal.
- 1916 - localitatea Busteni a avut mult de suferit din cauza razboiului si a luptelor care s-au dat in apropiere - si astazi mai sunt vizibile in padurea Muchia Lunga, urme ale transeielor sapate in acea perioada.
- 1921 - Poiana Tapului se desparte de Busteni alcatuind doua comune separate.
- 1926 - incepe construirea monumentelor pentru cinstirea memoriei celor cazuti pe Valea Prahovei in razboiul de la 1916 - "Crucea Eroilor" de pe Caraiman, care a fost terminata in 1928 si monumentul din fata garii ridicat in memoria "Caporalului Musat".
- 1938 - este infintat Caminul cultural din Busteni carea se constituia astfel intr-un for de dirijare a intregii miscari culturale din zona.
- 1946 - Busteniul a fost declarat oras si tot in acelasi an Poiana Tapului a fost declarata statiune climaterica.
- 1950 - odata cu infintarea sfaturilor populare si impartirea administrativ - teritoriala Poiana Tapului a trecut in componenta orasului Busteni.
Valea Prahovei si Bucegii constituie leaganul turismului romanesc. Si e un mare adevar in aceasta afirmatie.
Bucegii ca toti muntii, au fost cutreierati din vechime de catre ciobani, haiduci, calugari si vanatori. Acestia au taiat in munte primele poteci si au ridicat cele dintai adaposturi. Dar excursiile turistice de placere, pentru relaxare fizica si intelectuala, pentru admirarea peisajelor naturii au inceput sa fie practicate in Bucegi abia in secolul al XIX-lea. Literatura de specialitate consemneaza ca, in zilele de 26 -29 iulie 1839, profesorul J.A. Vaillant de la Colegiul " Sf. Sava " din Bucuresti, insotit de slugerul Angelescu a urcat la Varful cu Dor.
Turismul in Bucegi si pe Valea Prahovei se poate spune ca a Inceput odata cu anul 1870, datorita activitatii unor asociatii tiristice eficiente: Societatea Carpatica Brasov (1873), Sienbenburghiche Carpathen Verein (1881), Societatea carpatina Sinaia (1893), Societatea Turistilor din Romania (1903), Hanul drumetilor (1921), Turing Clubul Romaniei (1925), Clubul Alpin Roman (1933) si Hai la Drum (1939).
In acea perioada a aparut un numar insemnat de periodice care popularizau intens frumusetea naturii din zona orasului Busteni: " Anualul S.K.V., "Anualul S.T.R.", "Enciclopedie turistica romaneasca", "Buletinul Alpin" si "Buletinul Hai la Drum", revista "Romania" - organul de presa al Oficiului National de Turism infintat in 1936, etc. De asemenea, in acea perioada, au aprut o serie de carti care incurajau turismul in Bucegi si pe Valea Prahovei prin prezentarea mirificului peisaj si a statiunilor: "Calauza a statiunilor balneare si climaterice din Romania " - a lui A, Scurtu (1906), " In muntii Sinaei, Rucarului si Branului " - a lui Mihai Gold Haret (1910), "Umbletul pe jos" de Nestor Ureche (1916), "Cartea Muntilor" a lui Bucura Dumbrava (1921)," Castelul Peles, Pestera Ialomitei si Casa Pestera " - a lui Mihai Haret (1924 ), etc.
Orasul Busteni si-a capatat de-a lungul anilor numele de " Capitala alpinismului romanesc " datorita numarului mare de trasee alpine din muntii Bugegi si mai ales datorita vestitilor "oameni ai muntelui" care au avut curajul sa infrunte in orice anotimp peretii abrupti ai masivului. Muntii Bucegi se pot lauda cu cel mai mare mumar de trasee alpine din tara - aproximativ 280 dintre care 130 numai in Costila. Dintre acestea putem amintii: Peretele Urlatorii Mari, Claia Mare, Peretele cu Florile, Peretele Branei Mari si Costilei, Fata Nordica a Morarului etc.
Daca din vremuri stravechi ciobanii si vanatorii colindau muntii cu scopuri practice, in secolul trecut au aparut in Carpati primii "cuceritori ai inutilului". Daca varful Omul a fost urcat inca din anul 1839 ( profesorul A. I. Vallant si slugerul Angelescu ), zona de abrupt a Bucegilor a ramas inca multe decenii "terra incognita" socotita inaccesibila . Abia la inceputil secolului nostru , calauziti de vanatorii de capre Nicolae Gelepeanu, Nicolae Butmaloiu, Tunaru si altii, primii "bucegisti" Nicolae Bogdan, Nestor Urechea si fratii Haret s-au aventurat in zona de abrupt. Incepand cu 1921, fratii Radu si Serban Titeica au patruns peste tot unde se putea merge fara mijloace tehnice: peretele Albisoarelor, Valea Galbinelelor, Rapa Zapezii, Valea Adanca. Cercetarile lor sistematice au dus la intocmirea primei harti a abruptului Bucegilor. Bucura Dumbrava relateaza despre o escalada la coarda in Coltii Morarului, cu Th. Rosetti Solescu, care facuse scoala in masivul Wulder Kaiser.
Prin 1930 un grup de tineri formeaza Gruparea Alpina. In 1933 apare "Buletinul Alpin " sub redactia lui Nicolae Dumutru iar in 1934 se constituie de catre G. Frim, Urdiste Olt, Al. Steopoe si Petre Balaceanu - Clubul Alpin Roman.
Foarte important a fost pentru orasul Busteni activitatea Clubului Alpin Roman care a realizat o scoala de alpinism de prestigiu, la refugiul Costila. Asa a luat fiinta Hotelul Caminul Alpin din Busteni, ca loc celebru de adunare , pentru o perioada de tranzit a alpinistilor ce urmau sa plece in ture pe muntii sau la refugiu. Din acest club (CAR) faceau parte intelectuali de marca ai tarii iar discutiile dintre ei in living-ul hotelului starneau curiozitatea si emulatia intelectuala a locuitorilor orasului.
Actiunea tuturor acestor societati s-a concretizat in construirea a sute de kilometri de poteci si marcaje, in ridicarea cabanelor si refugiilor montane, in construirea primei partii de schi din tara (Boncu).
Drumul spre pereti este deschis de Toma Boerescu care trece prima oara Marea Surplomba din Peretele Galbinelelor in 1938. Curand este escaladat uriasul perete al Vaii Albe prin Fisura Centrala, iar Niculae baticu si Emilian Cristea realizeaza premiera Pantecului Vaii Albe si a Celor Trei Surplombe din Peretele Galbinelelor in 1946. Pragul gradului VI era atins. Emilian Carstea a pornit sa il depasasca atacand Fisura Albastra reusind aceasta premiera impreuna cu cel mai bun alpinist roman din acea vreme Aurel Irimia in 1952.
In anii urmatori, respectiv in 1955, Alexandru Floricioiu, Ronald Welkens si Norbert Hiemesch realizeaza traseul direct al Fisurii Albastre.
In 1963 se realizeaza premiera de iarna a traseului direct al Fisurii Albastre de catre Igor Popovici si Robert Domnesteanu, iar in 1967 Taina Dutescu este prima femeie care realizeaza acelasi traseu in calitate de " cap de coarda ".
In anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, orasul Busteni se dezvilta puternic pe baza functiei turistice.
Istoric
